sâmbătă, 31 august 2013

Theresiapolis

Marirea si decaderea orasului bulgarilor banateni, Theresiapolis

autor: FrontPress 31.08.2013
0Comuna Vinga, aflată la 30 de kilometri de Timişoara şi 20 de Arad, a primit statut de oraş la 1 august 1744. A primit numele Theresiapolis, fiind privilegiat de împărăteasa Maria Tereza.
Prima atestare a localităţii Vinga datează din 1231. În secolul al XIII-lea, se află în proprietatea grofului Miklos, însă a urmat distrugerea ei la invazia otomană.
A fost repopulată de abia la 1741 cu 125 de familii de bulgari din Kripoveţ (aflat în vestul Bulgariei), care au traversat Dunărea şi s-au stabilit în diferite părţi din Câmpia Banatului.
În 1744, Vinga a primit statutul de oraş, având un magistrat şi diverse privilegii din partea împărătesei Maria Tereza, cea care a şi impus ca denumirea localităţii să fie Theresiapolis.
Kaiserin_Maria_Theresia_(HRR)Maria Terezia a oferit o serie de privilegii pentru bulgarii care au adoptat scrierea latină şi au îmbrăţişat catolicismul. Vinga a devenit centrul cultural al bulgarilor din Banat.
La început, bulgarii se ocupau cu exploatarea minelor de zinc, erau aurari, argintari şi fierari pricepuţi. Mai târziu au devenit agricultori. Aceştia au avut peste 12.500 de hectare de pământ arabil. Una din ]ndeletnicirile bulgarilor a fost creşterea bovinelor.
Oraşul a funcţionat cu o anumită autonomie din partea Vienei, iar până la mijlocul anilor 1800 în fruntea lui a stat un “căpitan”, care era şi magistratul şef. La acea vreme, Vinga avea gară, poştă, mai multe banci.
646x404A început declinul după primul Război Mondial
După primul Război Mondial, multe familii de bulgari din Vinga s-au mutat în Arad şi Timişoara. Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a adus un adevărat exod al bulgarilor ca urmare a exproprierilor forţate de regimul comunist, cât şi a politicii de românizare.
Oamenii de ştiinţă din Bulgaria au început să fie interesaţi de bulgarii bănăţeni destul de târziu, de abia după unirea Banatului cu Regatul României. Istoricul Petar Stoianov Mutafciev, un cunoscut bizantolog, a vizitat aşezările bulgăreşti din Timiş între anii 1930 şi 1940.
wPrima lucrare scrisă de Mutafciev a apărut în 1938 şi nu a fost deloc pe placul autorităţilor române de atunci. Astfel că, la următoarea revenire în România, istoricul a fost reţinut şi a stat în arest timp de 40 de zile.
Mutafciev a trans un semnal de alarmă asupra politicii de asimilare începute de autorităţile române împotriva minorităţii bulgare din Vinga. Istoricul spunea că dintre toate minorităţile etnice care trăiesc în Banat, bulgarii sunt cei mai lipsiţi de drepturi.
Cu toate acestea, conştiinţa naţională a populaţiei bulgare din Timiş nu a putut fi distrusă, iar centrul cultural s-a mutat la Dudeştii Vechi.
Înainte de unirea Banatului cu România Mare, Vinga avea 4.710 locuitori bulgari, 824 maghiari, 590 români, 529 germani. Făcea parte din comitatul Timiş.
wwOdată cu reorganizarea teritorial-administrativă comunistă, localitatea şi-a pierdut statutul de oraş. Astăzi este un sat care face parte din judeţul Arad şi este reşedinţa comunei Vinga.
Conform profesorului Karol-Mati Ivanciov, cercetător al bulgarilor bănăţeni, la Vinga s-a dezvoltat o comunitate înfloritoare, a cărui decădere a început la începutul secolului XX, iar ritmul a crescut rapid după 1941, când în Vinga se mai aflau 2.097 de bulgari, iar în 1966 numărul lor a scăzut la 1.377.
După Revoluţia din 1989, numărul etnicilor bulgari de la Vinga a scăzut la 690, iar în urma recensământului din 1992 a reieşit că mai sunt doar 512 bulgari, la o populaţie de 6.418 locuitori.
marketingCiocolata de Vinga, cunoscută în toată lumea
Celebra fabrică de bomboane din Vinga a început să funcţioneze în anul 1885 printr-un atelier iniţiat de către familia Draskovits. Faimoasa ciocolată de Vinga a fost exportată ani la rând în Japonia, Germania sau Statele Unite ale Amercii.
Firma lui Draskovits avea la un moment dat peste 100 de angajaţi care produceau drajeuri, fondante, bomboane şi diferite sortimente de ciocolată în cutie. În anul 1948, Draskovits a fost dat afară din casa în care producea ciocolata, după o reţetă doar de el ştiută. La începutul anilor ’50, această fabrică a funcţionat ca şi secţie a fabricii de ciocolată din Timişoara – Kandia.
qPână în 1970, Kandia a produs un singur sortiment din marca “ciocolată de Vinga”, sub forma unei cutii de culoare verzuie, ce conţinea 10 bomboane cu cremă de vanilie. După acest an ciocolata de Vinga nu s-a mai produs ca sortiment. Secretul acestei reţete de ciocolată nu a fost dezvăluit niciodată. Cel care îl deţinea, Teodor Draskovits, a murind în 1955, fără a lăsa cuiva vreo informaţie despre modul de producere a desertului.
Biserica romano-catolică din Vinga
Cel mai important obiectiv turistic din Vinga este biserica romano-catolică cu două turle, monument de arhitectură a cărui construcţie a început în 1890 şi care a fost sfinţită în 1892. Biserica construită în stilul baroc este opera arhitectului Edde Reiter. Iniţial, bulgarii aveau o biserică şi o mănăstire ridicate în 1749.
wwwÎnălţimea turnurilor ajunge la 65 de metri. Interiorul este dotat cu nouă altare, împodobite cu 43 de statui de lemn excutate de societatea sculptorului tirolez Rungaldier Josef. Cele 52 de bănci, din lemn de esenţă tare, au fost făcute la Szeged, iar vitraliile au fost realizare de Kriszter Janos din Budapesta. Orga aparţine maestrului Lipot Wegenstein şi a fost realizat în 1914. În faţa bisericii se află monumentul Sintei Treimi.
Vinga şi-a pierdut de mult statutul de oraş, însă 1 august 1744 este sărbătorită şi astăzi ca Ziua localităţii.De Stefan Both – Adevarul


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu