joi, 18 aprilie 2019

Sa parvulesti...

Ciorna Sa parvulesti ......


Orice asemanare cu situatia actuala DIN ROMANIA, ESTE ABSOLUT INTAMPLATOARE :)))






Cred ca va aduceti cu totii aminte, cei care nu v-ati nascut dupa ultima ploaie, despre congresul al XII-lea din nov.1979, in care a fost criticat Ceausescu  de o singura persoana, acela fiind Constantin Parvulescu.
Nu a putut a fi oprit la timp pentru ca, nu s-a asteptat nimeni ca acest batran comunist (84 ani) sa  aiba puterea de a se revolta dar, pentru ca era un venerabil, A PUTUT FACE ACEST GEST CURAJOS.
Imediat s-a luat decizia de a fi considerat nebun si dat afara din sala.
Si acum in orice situatie asemanatoare si neconvenabila, se  enunta diagnosticul NEBUNIE.
Dar in acele vremuri  a aparut si ironia  prin a devoala minciuna,  "sa parvulesti ".
Constantin Pârvulescu
Constantin Pârvulescu.jpg
Politicianul Constantin Pârvulescu
Date personale
Născut10 noiembrie 1895
OlăneștiRomânia
Decedat11 iulie 1992 (96 de ani)
Roman, România
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Fondator al Partidului Comunist Român
Prim-secretar al Regionalei Basarabia - Chișinău
În funcție
1929 – 1931
Membru al CC al PMR
În funcție
21 octombrie 1945 – 25 iunie 1960
Președinte al Marii Adunări Naționale
În funcție
decembrie 1948 - iulie 1949
ianuarie 1953 – 20 martie 1961

PremiiA 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politicPartidul Comunist din România
Profesiepolitician comunist
Constantin Pârvulescu (n. 10 noiembrie 1895Olăneștijudețul Vâlcea - d. 11 iulie 1992) a fost unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România și un oponent activ al lui Ceaușescu.
  • Cariera politică
A fost de profesie ajustor mecanic, lucrând la Atelierele CFR Tighina din București. Prin împrejurări nelămurite până acum, a ajuns în Ucraina, unde a lucrat doi ani ca mecanic de moară într-un sat. În perioada războiului civil din Rusia a intrat voluntar într-o anume Armată sovietică Poltava (1919-1921).
În 1921 a devenit membru al partidului Comunist din România. A fost președinte al Comisiei Centrale de Revizie. Între 1921-1926 a fost la Moscova, unde a absolvit o școală superioară de partid. Între 1926-1929 a fost încadrat ca mecanic la Uzina de Motoare și Aviație Moscova.
După 12 ani de absență, a revenit ca prim-secretar al Regionalei Basarabia-Chișinău (1929-1931), apoi membru al conducerii PCdR. În 1934 a fost condamnat la 10 ani închisoare, în contumacie, pentru implicarea în organizarea „sindicatelor roșii”, și a fost arestat un an mai târziu la Praga. A fost condamnat iarăși în 1937 la șapte ani închisoare corecțională - sentință comutată în trei ani închisoare; dar fișele sale de cadre îi menționează deja efectuarea unei pedepse în Penitenciarul Jilava (între 1936-1939). După ieșirea din închisoare, a fost ales (numit) prim-secretar al regionalelor de partid din Prahova și Dobrogea, iar în 1941 a devenit membru al Secretariatului PCdR condus de Ștefan Foriș. Când s-a certat cu acesta, a fost scos din funcție și pus „să-și facă autocritica” (1943). La vremea aceea, Foriș se plângea de „nivelul politic scăzut” al lui Pârvulescu.
A făcut parte din „conducerea operativă”, alături de Emil BodnărașIosif RanghețAna PaukerVasile LucaGheorghe Gheorghiu-Dej și Teohari Georgescu.
Văduv din 1942, Pârvulescu a avut o relație amoroasă cu Ana Toma - soția lui Sorin Toma (viitorul redactor-șef al ziarului Scînteia, aflat în anii războiului în URSS)Ana Toma a fost ulterior martoră a acuzării în "Procesul Pătrășcanu", învinuindu-i de trădare pe membrii Secretariatului condus de Ștefan Foriș și cu „dovada” propriei sale neglijențe. Iar Constantin Pârvulescu, președinte al Comisiei de Control al partidului, a certificat acuzări imaginare, plătite cu viața de ilegaliștii Ștefan ForișLucrețiu PătrășcanuVasile LucaRemus Kofler și Emil Calmanovici.
La 4 aprilie 1944, Emil Bodnăraș l-a înlocuit pe secretarul P.C.d.R. Ștefan Foriș cu tripletul format din el însuși, Constantin Pârvulescu și Iosif Rangheț.
A fost trimis în U.R.S.S. pentru organizarea Diviziei „Horea, Cloșca și Crișan” (noiembrie 1944 – mai 1945). Dar, după cum relatează Alexandru Bârlădeanu, organizarea Diviziei era de fapt un examen, o socoteală „... despre ceea ce știa: ce-au făcut comuniștii români în vremea războiului.”
A fost membru al C.C. al P.M.R. (21 oct. 1945 – 25 iun. 1960), iar în 1952 a fost ales și în Biroul Politic.
Constantin Pârvulescu a fost deputat în Marea Adunare Națională; a fost președinte al Marii Adunări Naționale prima oară între decembrie 1948 - iulie 1949..

PS Pârvulescu a fost dat afară din sală, destituit din funcția sa de delegat la Congres, și a fost pus sub supraveghere strictă și arest la domiciliu.
La 16 decembrie 1980 a fost exclus din partid cu aprobarea unanimă a membrilor CPEx. A fost criticat dur mai ales de Nicolae Ceaușescu și de Gogu Rădulescu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu